Inertia ta ma omora incetul cu incetul, dinauntru spre afara, ca de obicei cum se intimpla peste tot de altfel, nimic special, doar uman. Acum uite-te putin la tine, uite-te bine, priveste din afara cutiei: prin singe adrenalina iti fuge ca o nebuna ce e, te motiveaza sa misti, the importance of being idle is not so clear now anymore, is it? Vibrezi, si asta ma bucura enorm. Imi dai si mie un ragaz oarecum, dar nu intelege gresit, nu sunt obosita si nici nu ma pling, doar ca uneori trebuie si eu sa-mi exercit talentul de a fi acolo. Si fara a spune nimic consistent, doar a fi acolo.
Priveste din afara cutiei, ajuta caci mentine calmul, alteori dauneaza caci iti dai seama de fapt de valoarea intimplarii - de multe ori nula. Cu toate pe cap si totusi esti in fata monitorului, verificind ce ti se pare tie relaxant sau interesant, vorbind, exprimindu-te si gindind. A gindi e un dar excelent, dar uneori din punctul de idle-ness, exercitat gresit. I know, trust me. Deviza mea se aplica deci si in cazul tau: pina nu e o problema de viata si de moarte, pina nu iti e atit de frica incit sa te impiedice din zbor, din datul cu capul direct in toate atit de tare incit ar putea lasa traume, pina atunci totul este cit se poate de roz si de parfait, cum zic frantuzii, tout c'est parfait. Presupun ca am scris bine, nu as vrea sa par vreo Chirita sau ceva, nu-mi sta in fire.
Am plecat la dus, sunt linistita deocamdata, maine imi incepe inca o zi de scoala de care-mi va fi dor poimaine. What can I say...decit ca poate trebuia sa ma abtin din a...
No comments:
Post a Comment