Parca stiam

In fiecare zi din experienta asta pot spune ca am invatat ceva. De multe ori cuvantul "experienta" nu poate cuprinde simnificatul pe care as vrea sa il dau eu stationarii mele de 10 luni in Napoli, Italia. Mi-am dat seama de multe lucruri aici, doar stand in fata acestui calculator si citind tampenii pe Facebook si net, sau iesind cu prietenii.
1) Nu avem nevoie decat de aer, apa si mancare (in aceasta ordine) pentru a supravietui, caci fiecare fiinta umana este capabila de autocontrol asupra mintii si corpului, ca sa nu mai zic spiritului.
2) Toata lumea este ipocrita intr-un fel sau in altul. Dar cred ca asta o stim cu totii deja... in teorie... dar cum e sa vezi acest concept in practica zi de zi? Cati suntem care nu ne facem o prima impresie? Putini, zic eu. Nu ma consider speciala pentru ca am descoperit ipocrizia tuturor in viata de zi cu zi, dar cred ca este un pas destul de mare pentru un adolescent sa fie constient de tot ce misca in jurul sau, de limbajul trupului si de mesajul ascuns in spatele unor vorbe spuse in vant, dar doar in aparenta.
3) Sunt capabila de a nu fi influentata. Cine ma cunoaste bine stie la ce ma refer, iar ceilalti doar cred ca stiu.
4) Am invatat ca daca imi este frica de o anumita reactie sau situatie nu voi ajunge niciodata niciunde. Cred ca am auzit de mii de ori expresia "doar am intrebat, n-am dat cu piatra" si n-am inteles niciodata la ce se refera exact - la faptul ca tacand din gura nu se rezolva nimic si ca vorbele au o influenta foarte mare daca acestea contin substanta necesara, sentimentul adecvat situatiei.
5) Sinceritatea... ma consideram o persoana foarte sincera, si eram destul de sincera cu persoanele din jurul meu, nu se poate plange nimeni. Dar cu mine? M-am cam ignorat din acest punct de vedere. Macar acum pot accepta cine sunt, pot gandi mai limpede ca ieri, pot aprecia lucrurile la justa lor valoare si dintr-un punct de vedere cu adevarat obiectiv. Am descoperit cat e de important sa te accepti asa cum esti, dar fara a exagera. Apropo - "oamenii se schimba" e valabil pentru un numar restrans de persoane, caci foarte putini se schimba cu adevarat.
6) Speranta - e un concept foarte abstract. Dar cert este ca fiecare dintre noi se trezeste dimineata datorita unui ideal la care vor sa ajunga, datorita unei persoane care le este alaturi sau pur si simplu fiindca vor sa traiasca. Speranta poate ajunge sa-ti stea pe creier la un moment dat si sa devina absurda. Aici intra optimismul care permite in realitate existenta sperantei. Dar de multe ori e bine ca aceasta speranta sa fie si pierduta, fara a uita totusi latura optimista a lucrurilor.

Nu stiu daca pe altcineva in afara de mine intereseaza aceste lucruri, si tind sa cred ca nu, dar as vrea sa las ceva bun in lumea asta, as vrea sa raman pe lumea asta ca o amintire placuta, nu doar ca o persoana care s-a nascut, a crescut, si-a facut datoriile si a murit, ca toti ceilalti.

Nu va lasati sa deveniti propriul dusman, este lucrul cel mai pericuols care se poate intampla unei persoane. Si partea proasta e ca sunteti in stare sa va luati prin surprindere oricat de ageri ati fi. xD

Ah ironie si sarcasm... cum ar fi lumea goala fara de voi!